Arădeanul arestat pentru terorism: Tata m-a inițiat; odată ce ai virusul în tine, nu mai scapi

Tânărul din Arad arestat preventiv pentru acte de terorism le-a spus judecătorilor Curții de Apel Timișoara că tatăl său l-a inițiat în folosirea explozibililor și că „odată ce ai virusul în tine, nu mai scapi”, afirmă surse din rândul anchetatorilor, citate de corespondentul MEDIAFAX.

Potrivit unor surse din rândul anchetatorilor, Remus Văscuț, arădeanul arestat preventiv pentru acte de terorism și nerespectarea regimului substanțelor explozive, le-a spus judecătorilor Curții de Apel Timișoara că bombele pe care le-a construit și cu care a fost prins în flagrant „nu sunt de putere mare, iar efectele ar fi fost minore”. De asemenea, Văscuț ar fi precizat că nu știa pentru ce urmau să fie folosite dispozitivele explozive.

Conform acelorași surse, Văscuț le-ar mai fi spus judecătorilor că cel care l-a îndrumat este un inginer chimist care acum se află în Germania și care este prieten cu tatăl său. De altfel, Văscuț a recunoscut că tatăl său, care era vânător, l-a inițiat în folosirea explozibililor.

„Odată ce ai virusul în tine, nu mai scapi”, le-ar fi spus Văscuț judecătorilor.

Remus Văscuț, tânărul din Arad prins în flagrant când încerca să vândă unui lucrător SRI sub acoperire două bombe artizanale pe care le confecționase în locuința sa, unde amenajase un laborator clandestin pentru construirea unor astfel de obiecte, a fost dus de procurorii DIICOT Timișoara, în noaptea de sâmbătă spre duminică, în fața judecătorilor Curții de Apel Timișoara, cu propunerea de arestare preventivă pentru 29 de zile, sub acuzațiile de acte de terorism și nerespectarea regimului materialelor explozive.

În urma unei ședințe care s-a încheiat în jurul orei 01.30, în noaptea de sâmbătă spre duminică, judecătorii Curții de Apel Timișoara au decis să admită propunerea procurorilor și au emis pe numele tânărului un mandat de arestare preventivă.

Totodată, bărbatul din București care fusese reținut pentru 24 de ore și care îi furnizase arădeanului substanțele pentru confecționarea bombelor este cercetat în stare de libertate, au decis magistrații. De asemenea, alte două persoane care fuseseră audiate în același caz la sediul DIICOT Timișoara sunt cercetate în libertate.

Decizia de arestare preventivă pe 29 de zile a lui Remus Văsuț luată de Curtea de Apel Timișoara a fost atacată cu recurs la Înalta Curte de Casație și Justiție.

Remus Văsuț, suspectat că se ocupa cu confecționarea de bombe artizanale explozive în propria locuință, unde amenajase un laborator clandestin, a fost prins în flagrant în timp ce încerca să vândă două astfel de obiecte unui lucrător SRI din Arad aflat sub acoperire. Flagrantul a avut loc chiar în fața casei tânărului.

Potrivit procurorilor DIICOT, dispozitivele explozive aveau fitil prevăzut să ardă timp de două minute și aveau atașate cuie, piulițe și șuruburi, pentru ca forța distructivă a bombelor să fie mai mare. El ar fi detonat până acum două dispozitive explozive pentru a le verifica funcționarea. Restul de dispozitive explozive pe care le-a confecționat le-a scos la vânzare. Acesta le-ar mai fi spus cunoscuților săi că dorește ca în urma vânzării bombelor să își cumpere un pistol și că nu îl interesează unde vor exploda bombele confecționate de el.

De asemenea, anchetatorii mai spuneau că pe ușa casei tânărului au găsit semne neonaziste. Pe interiorul ușii era desenată zvastica, iar pe interior scria „14/88”, cifre care ar reprezenta data nașterii lui Adolf Hitler (14), respectiv modul de recunoaștere a neonaziștilor (88).

Întreaga operațiune de prindere a tânărului a fost coordonată de DIICOT Timișoara, cu sprijinul Serviciului de Combaterea Criminalității Organizate Arad, ISU Arad, SMURD Arad, SRI Arad și Poliția de Frontieră Arad.

Ofițerii din cadrul SRI Arad au aflat că tânărul construia dispozitivele într-un laborator clandestin pe care și-l amenajase în casa în care locuia, el descărcând de pe Internet un manual de terorism în care era descris modul în care se confecționează bombele.

Conform anchetatorilor, tânărul avea doi complici – un furnizor de materii prime din București și un inginer chimist care îi dădea sfaturi.

Pentru realizarea bombelor, tânărul cumpăra azotat de amoniu, care este folosit mai ales în agricultură, iar în laboratorul de acasă fierbea substanța de mai multe ori până se recristaliza. Așa cum se întâmplă la fabricarea dinamitei, tânărul din Arad folosea azotatul de amoniu recristalizat împreună cu nitroceluloza. Prima substanță asigura necesarul de oxigen pentru descompunerea explozivă.

Liliana Iedu, [email protected]